Existenta ca un fum…

Gata s-a dus faza pe municipiu, am trecut-o cu succes… acum astept sa vina cealalta mai grea, judeteana… nu stiu daca o sa pot spune acelasi lucru dupa ce va trece si ea, insa speranta moare ultima!

Da… maine am olimpiada la biologie… adica in mai putin de 12 ore eu o sa stau intr-o banca din liceul meu cu niste foi in fata si va trebui sa rezolv ce mi se cere… am citit, am citit si iar am citit… am si retinut cate ceva… acum ar trebui sa fiu relaxata si sa ma gandesc ca totul va fi bine… dar nu!!!!!!!!!! sunt mai stresata ca niciodata!!! pierd vremea pe net in loc sa recapitulez! nu stiu ce voi face!

Am inceput blogul acesta cu gandul ca voi scrie articole despre sentimente contradictorii, neintelese, ciudate, mari iubiri, mici iubiri, lucruri care imi plac, samd… Astazi am sa scriu despre una din marile mele pasiuni : MEDICINA!!!

Eu sunt un copil care viseaza sa devina medic inca de cand a inceput sa mearga, sa vorbeasca, sa rationeze… …toate papusile mele care au mai ramas, din periada in care eram fascinata de ele, au taieturi in partea dreapta, jos a abdomenului… si asta nu pentru ca eram psihopata si ma visam criminala, ci pentru ca toate sufereau de apendicita si eu la operam…

La inceput toata lumea a crezut ca e o gluma si ca atunci cand eram micuta si raspundeam la vesnica intrebare: “Ce vrei tu sa te faci cand vei fi mare?”, spuneam “Doctoritza!!!” doar pentru ca asa spun majoritatea copiilor, nu pentru ca mie imi placea cu adevarat. Anii au trecut, am ajuns la scoala, in clasele primare medicina mi se parea un vis indepartat, dar realizabil, in gimnaziu visam ca pe langa vindecarea oamenilor sa le pot face si existenta mai usoara si sa inventez lucruri precum: roboti care sa faca tot ce le spunem, pixul care scrie singur ajutat doar de puterea mintii noastre, etc :P… am ajuns la liceu si mi-am mai revenit realizand ca unele lucruri trebuie sa mai astepte si ca raman doar la vindecarea pacientilor!

Am intalnit si obstacole, oameni care ma credeau si inca ma cred nebuna ca mi-am ales asa o meserie. Toti au incercat sa ma intoarca din drum, (profesori, medici, parinti, colegi, prieteni, rude) sa ma faca sa vad si altceva decat medicina, sa imi arate alta perspectiva a viitorului! Nimeni nu a reusit! Eu sunt de parere ca trebuie sa iti urmezi visul cu orice pret, si fara eforturi nu vei avea satisfactii!

In prezent, chiar daca sunt clasa a XI-a, ma pregatesc intens pentru admitere!

Marea mea iubire a fost si va ramane MEDICINA!