Uneori eternitatea Universului ma sperie.
Viata unui om in comparatie cu aceasta vesnicie este doar simpla clipa. Atat de putin timp avem pentru a ne gandi la tot ceea ce vrem, pentru a cauta toate raspunsurile intrebarilor pe care le strigam in fiecare zi din ce in ce mai tare in speranta ca cineva ne va auzi si ne va ajuta, atat de repede trecem prin toate ipostazele existentei…
Atitudinea multora dintre noi in fata acestor lucruri esentiale este indiferenta, e trist… nimeni nu are vointa pentru a afla misterul lumii ce ne inconjoara.
Fiinta umana constituie un amalgam de sentimente, un noian de ganduri, nimeni nu poate sti exact ceea ce se va intampla in clipa urmatoare cu acea fiinta, clipele sunt veacuri, iar veacurile devin clipe atunci cand ne pierdem in imensitatea timpului, intunecata sau luminata de durerea fericirii necuprinse.
Iubim, speram si apoi suntem nevoiti sa uitam, sa stergem amintriri si sa trecem peste parti de suflet, sa calcam pe cadavrele trairilor care ne-au chinuit, ne-au facut lacrimile sa fie prea fierbinti pentru a putea fi planse sau ne-au facut fericiti sub greutatea gandurilor…
As vrea sa intreb floarea suferintei, ceasornicul omenirii, daca putem cere mai multe vieti sau merita sa renuntam si la cea pe care o avem?
2 comments
Comments feed for this article
martie 7, 2008 la 2:02 pm
Niken
Poţi să-ţi risipeşti viaţa printr-o infinitate de momente sau s-o trăieşti într-unul singur…frumuseţea vieţii e dată tocmai de acest timp, de faptul că nu suntem nemuritori, şi fiecare secundă pe care o petrecem pe acest pământ este unică. Trăieşte clipa, sau altfel spus, nu contează câte respirări ţi-au mai rămas, ci modul în care alegi să umpli golurile din jurul tău cu acestea!
martie 11, 2008 la 4:12 am
KaLeX
As spune ca a renunta la viata pe care o ai … e calea … sufletelor slabe … lase … dar am zis asta deja pe blog la mine asa ca nu mai e cazul sa mai repet …. da sunt de parere ca in momentul in care am plans prima oara speriati de lumina orbitoare in care ne-am scufundat la iesirea din …. welll datator de viata ni sa garantat un singur lucru ca vom muri si ca viata noastra se scurge cate o secunda pe rand asa ca de ce sa irosim timpul gandindune sa renuntam la viata din care oricum candva la o anumita ora ne va da cineva quit din ea pt noi …. de ce sa ne manjim noi cu aceasta treaba si sa lasam in urma noastra mizerie durere si disper ? De ce sa nu incercam sa facem ceva cu putinele sau poate multele secunde care ne-au ramas si sa incercam sa deschidem niste ochii in jurul nostru … sa facem ceva sa lasam o sara de firmituri in urma noastra ca in hensel si gretele …. chiar daca ele vor disparea curand …. dar macar nu am trecut prin viata ca gasca prin apa …. si am lasat ceva in urma … si am luat si ceva cu noi
Bine deja aberez filosofi idioate si e 6 dimineata si mai am un pic si ies din tura … deci feel fre to edit out ce nu iti place
Take care !