Existenta ca un fum…

Nu am mai scris de ceva timp… nu mai pot… cauza tacerii imi este necunoscuta. Cateva propozitii dintr-o poveste imi ocupa mintea de cateva zile… insa nu imi pot imagina cine sunt personajele, cum s-au nascut ele si cum va decurge viata lor…

P.S.: Vine o zi cand realizezi ca traiesti o viata total diferita de cea pe care ti-ai imaginat-o. Te trezesti in fiecare dimineata sperand sa se intample ceea ce vrei si intr-un final descoperi ca nimic din ce ai sperat nu s-a intamplat.

Voi reveni…

O cana cu ceai, Cesaria Evora-”Besame mucho” si un infinit de ganduri… trecut, prezent si viitor, toate se amesteca si induc fiintei stari contradictorii…

O fotografie si totul se schimba…

Ce conteaza cu adevarat? Trecutul? Prezentul? Viitorul? Fericirea? Tristetea?

Vorbesc cu mine din ce in ce mai mult, acum gandurile au prins contur si s-au avantat in marea de cuvinte pentru a fi explicate, ma sperie vocea mea atunci cand o aud… ma sperie tot ceea ce ar putea fi auzit…

Uneori ideile nu au nici o legatura unele cu altele, pur si simplu vin si pleaca fara sa ma intrebe ceva, si nu imi place…

Am ajuns sa urasc fericirea de moment, care atrage dupa sine numai tristeti si regrete… lucrurile pe care le vad la inceput pline de culoare sunt in esenta lucruri lipsite de orice nuanta ce prevestesc nefericirea in schimbul fericirii de moment.

Sunt un fluture care a uitat sa zboare… si fluturii traiesc doar o zi… si eu nu pot sa ma bucur de un lucru simplu… voi astepta… voi zbura intr-o zi… daca mai traiesc, daca ma voi putea impotrivi legilor nescrise ale naturii…

Antiteza dintre aerul rece al diminetii si forsitia inflorita anunta intrarea in scena a primaverii…

Dupa mult timp viata aluneca din nou usor spre noi orizonturi sub privirea antenta a timpului…

Se schimba totul in jur, Universul se umple de trairi, viata capata din nou sens, nimeni nu se gandeste decat la ceea ce merita cu adevarat… starea de bine cuprinde chiar si pe cel ce nu a vazut fericirea vreodata…

Norii existentei s-au risipit lasand in urma cerul albastru catifelat… Verde, galben, albastru… culoare peste tot, bucurie, zambete inocente.

Ironia, insistenta mascata (care place ingrozitor), nesiguranta, nebunia cuvintelor, toate fac fiinta sa pluteasca. Maturitatea, incercand sa puna stapanire pe copilarie, impulsuri si sentimente curate, este sfidata, izgonita…

“La sfarsit este doar un cimitir si multa ceata…”

Glasul tau m-a cutremurat inca o data… vocea ta calma m-a facut sa plang fara lacrimi…

Nu mai vreau vorbe mari, nu mai vreau nimic din ceea ce aveam, nu imi trebuie decat o particica de vis, un zambet…

Va urma… poate… 

Mi s-a parut destul de interesanta ideea cu melodiile care iti raspund la intrebari, asa ca am preluat de la DeBlog  urmatorul tag:

1.Put your music player on shuffle.
2.Press forward for each question.
3.Use the song title as the answer to the question even if it doesn’t make sense. NO CHEATING!
4.Bold the questions and with the answers, give your own comments on how it relates to the questions.
5.Tag 5 people

1.Cum te simti azi?

Spit-Falling - cat se poate de adevarat…

2.Vei ajunge departe in viata?

Siriu-Regrete - probabil ca voi regreta ca am renuntat la mine (si aici ma refer la sufletul meu) pentru ceea ce vreau sa realizez in plan profesional

3.Cum te vad prietenii tai?

Yanni-Adagio in C minor - poate ca ei ma percep ca pe o visatoare intr-un camp cu flori, uneori adopt starea de reverie pentru a masca adevaratele tristeti

4.Te vei casatori vreodata?

Mariah Carey-My all - ma voi casatori si el va fi “my all”

5.Care e tema preferata a celui mai bun prieten?

Este o melodie fara nume :-?? in care o domnisoara canta sau se vaita intr-o limba necunoscuta - poate pentru ca cel mai bun prieten este un necunoscut, cineva pe care nu voi ajunge sa-l cunosc niciodata…

6.Care e povestea vietii tale?

Florin Chilian-Zece - 10 intamplari ciudate si o minune, merita sa trec prin cele 10 intamplari pentru a gasi minunea

7.Cum era in liceu?

Patricia Kass-Mademoiselle chant le blues - …

8.Cum poti avansa in viata?

Alex-Doamna mea - incerc sa gasesc o legatura… dar nu prea reusesc… :-??

9.Care e cel mai fain lucru la prietenii tai?

Michael Bolton-Can I touch you there - am amici draguti, ce sa zic… “closer, baby, closer…” :))

10.Ce se preconizeaza pentru weekend?

Parazitii-Slalom printre cretini - exact cum ma gandeam

11.Ce cantec te descrie cel mai bine?

Europe-Carrie - “So please don’t ask for more/Can’t you see it in my eyes/That this might be our last goodbye” …mereu se vor termina lucrurile frumoase…

12.Dar pe bunicii tai?

Khaled-Raba-Raba - … … …

13.Cum iti merge in viata?

Roza vanturilor-Numai noi - alaturi de cineva toate trec altfel… “Tu si eu cuplul fericirii/Eu si tu vis al implinirii”

14. Ce melodie iti va canta la inmormantare?

Paraziti-Cu microfonul deschis - nici moarta nu renunt la a va spune in fata ce gandesc…

15.Cum te vede restul lumii?

Nimeni Altu’-Inca o poveste - o melodie care ma face sa plang de cate ori o ascult… nu stiu ce sa comentez…

16.Vei avea o viata fericita?

Richard Clayderman-I just call to say I love you - cu un pian si o melodie despre iubire viata mea va fi perfecta

17.Ce cred prietenii cu adevarat despre tine?

Celine Dion-Taking chances - “Don’t know much about your life/Don’t know much about your world, but/Don’t want to be alone tonight,/On this planet they call earth.”

18.Sunt persoane care te doresc in secret?

Shara Conner-From Shara with love - cu siguranta…

19.Cum sa ma fericesc singur?

3rei Sud Est-Vorbe care dor - poate sa nu ma mai gandesc asa de mult la oamenii care m-au ranit…

20.Ce ar trebui sa faci cu viata ta?

Celine Dion-When I need you - sa spun ce simt cu adevarat…

Mai departe la toti cei interesati…

Uneori eternitatea Universului ma sperie.

Viata unui om in comparatie cu aceasta vesnicie este doar simpla clipa. Atat de putin timp avem pentru a ne gandi la tot ceea ce vrem, pentru a cauta toate raspunsurile intrebarilor pe care le strigam in fiecare zi din ce in ce mai tare in speranta ca cineva ne va auzi si ne va ajuta, atat de repede trecem prin toate ipostazele existentei…

Atitudinea multora dintre noi in fata acestor lucruri esentiale este indiferenta, e trist… nimeni nu are vointa pentru a afla misterul lumii ce ne inconjoara.

Fiinta umana constituie un amalgam de sentimente, un noian de ganduri, nimeni nu poate sti exact ceea ce se va intampla in clipa urmatoare cu acea fiinta, clipele sunt veacuri, iar veacurile devin clipe atunci cand ne pierdem in imensitatea timpului, intunecata sau luminata de durerea fericirii necuprinse.

Iubim, speram si apoi suntem nevoiti sa uitam, sa stergem amintriri si sa trecem peste parti de suflet, sa calcam pe cadavrele trairilor care ne-au chinuit, ne-au facut lacrimile sa fie prea fierbinti pentru a putea fi planse sau ne-au facut fericiti sub greutatea gandurilor…

As vrea sa intreb floarea suferintei, ceasornicul omenirii, daca putem cere mai multe vieti sau merita sa renuntam si la cea pe care o avem?

M-am gandit mult daca sa scriu sau nu articolul acesta. Nu stiu daca merita cu adevarat sa ma revolt impotriva unei categorii de oameni, si anume cei care au o activitate intelectuala scazuta. Niciodata nu am facut asta, pentru ca nu pot schimba ceea ce a creat Dumnezeu, dar sunt om, am limite, si gandesc, lucru care ma face sa nu raman indiferenta… asa ca iata-ma in fata monitorului cu degetele alergand frenetic pe tastatura.

Ma uit in jurul meu si ma ingrozesc cand vad ca exista oameni fara constiinta. Ma intreb cum au reusit sa traiasca asa, cum de nu si-au pus intrebari despre sine, cum pot sa se uite la altcineva inainte de a se uita la propria persoana? De ce se preocupa de ceea ce fac eu? Cum? Unde? Cand? De ce critica fara sa sa detina fundamentul acelor critici?

Se vad slabi, sunt constienti de IQ-ul lor, dar nu il accepta (ceea ce ii face si mai lasi) si incearca sa caute greseli altora pentru a se ridica ei. Fiindca bineinteles ca nu sunt suficient de inteligenti sa ajunga sus prin propriile lor idei. Copiaza fara rusine, cand ar trebui sa invete sa aplice comportamentului lor ceea ce vad bun la ceilalti, sa personalizeze ceea ce merita din tot ce vad in jurul lor, sa faca diferenta dintre bine si rau. Sunt adorati de mediocritate, dar se cred foarte destepti (vorba-aceea, “Prostul, nu e prost destul pana nu e si fudul!”). In esenta sunt doar niste anonimi, peroane invizibile, macinate de invidie care doresc avansarea, insa nu fac nimic laudabil in acest sens.

Cred ca ar fi indicat sa-ti faca o analiza comportamentala, un proces de constiinta (asta daca stiu sensul acestor notiuni) in loc sa faca rautati gratuite.

Ei au mentalitatea nepregatitului: “Daca nu pot castiga eu, macar sa-i fac pe ceilalti sa piarda!” Fals! Explicatiile sunt de prisos…

Sper ca acest articol sa fie de folos celor care doresc sa se schimbe, insa parerea mea este ca sunt foarte slabe sansele ca acesti oameni sa ajunga la intelesul pur al acestor randuri.

…”sa nu ma opresc cand semaforul arata galben” si sa respect doar regulile mele!

…sa pot ignora etica si sa fiu nebuna! 

Acum mai multi ani o femeie batrana care se numea Dochia avea o fiica vitrega pe care o ura. Intr-o zi de iarna cumplita Dochia i-a dat o haina foarte murdara cerandu-i sa o spele la rau pana devine alba ca zapada. Tanara fata a spalat-o mult timp, dar pe cat o spala ea mai tare, pe atat devenea haina mai neagra! Atunci a aparut un barbat care se numea Martisor si a intrebat-o de ce plange. Ea i-a povestit ce i se intamplat.
Atunci Martisor i-a spus ca poseda o putere magica si i-a oferit o floare rosie si alba si a indemnat-o sa mai spele inca o data vesmantul si apoi sa se intoarca acasa. Cand a ajuns fata acasa panza era alba ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit sa isi creada ochilor. Ea nu ar fi crezut ca fiica sa vitrega va reusi sa indeplineasca sarcina. Deodata a vazut floarea din parul fetei. “De unde o ai?” o intreba batrana, “este inca iarna”.
Batrana crezu ca primavara a revenit si pleca cu turma pe munte. Pe drum vremea era frumoasa, asa ca a renuntat la cojoacele pe care le puta. La sfarsit a fost insa prinsa de burnita. Cand a ajuns in varf i s-a aratat Martisor: “Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala” a grait el, “tu, cea care ti-ai obligar fiica sa spele iarna hainele la rau.” Apoi a disparut. Batrana a ramas singura pe munte, a venit gerul si oile au fost transformate in pietre.
De atunci rosul si albul simbolizeaza lupta intre bine si rau, intre iarna si primavara.

Citind poezii pe Citatepedia am descoperit una foarte inspirata si adevarata care mi-a placut foarte mult!