Demult imi era teama sa alung amintirile, de cate ori revedeam imagini in memorie imi era frica sa rostesc ceva deoarece ele se risipeau… atunci cand visam trecutul durerea ma facea fericita…
Acum as da orice sa scap de amnitiri si de trecut… as vrea sa sterg ultimul an din viata…
Demult credeam ca griul este culoarea definitorie a cartii vietii mele si ca ceea ce traiam ma facea sa aduc un strop de culoare in acele trairi…
Acum imi doresc viata pe care o aveam inainte, mi-am dat seama ca era mai colorata decat mi-as fi putut imagina vreodata…
Demult credeam in suflete pereche si in bucuria contopirii a doua inimi, chiar daca ele se intalneau si mureau, erau fericite…
Acum nu mai cred in nimic…

1 comment
Comments feed for this article
decembrie 23, 2008 la 3:41 pm
La multi ani, dragul meu! « Existenta ca un fum…
[...] La multi ani, dragul meu! 23 decembrie 2007 s-a nascut acest blog. [...]